Votul nostru.

23 noiembrie , 2009 de Paul Octavian Grigoraş

Nu vreau să discut aici despre rezultatele obţinute de candidaţii la preşidenţie, ştiam destul de clar cum vor arăta lucrurile pentru acest prim tur… Subiectul pe care vreau să-l discut acum este rezultatul referendumului. După informaţiile venite de la Biroul Electoral Central, 88% din alegători au votat pentru reducerea numărului de parlamentari, iar pentru parlament unicameral 77,74 %. Aceste cifre, la fel ca cifrele de la referendumul pentru uninominal, nu arată altceva decât că oamenii sunt cu toţi conştienţi că politicienii nu le-au servit interesele până acum, că le-au vândut numai gogoşi, numai minciuni învelite în promisiuni bine garnisite. Asta arată, ceea ce ştim de mult, că noi suntem sătui de parlamentarii care nu-şi fac treaba, şi care iau salarii uriaşe pentru acest deserviciu cu care ne dezonorează în fiecare mandat!

Trei pretenţii!

Eu, ca cetăţean al acestei ţări, care am simţit de atâtea ori dispreţul, şi lipsa de respect ale aleşilor noştri faţă noi- cei care i-am votat, vreau să scrie în Constituţie că, dacă un parlamentar, sau un ales local, nu se achită satisfăcător de datoriile pe care le are faţă de cei care l-au votat, aceştia din urmă să poată strânge semnături, şi să fie organizat un referendum prin care acel ales să poată fi demis! Este inadmisibil ca după ce s-a văzut cu mandatul în traistă, să se apuce liniştit şi în văzul lumii să facă fărădelegi, ştiind că nu se poate atinge nimeni de el şi de mandatul lui!

Vreau să nu mai existe vot secret! Toţi parlamentarii trebuie să fie răspunzători în faţa electoratului pentru deciziile pe care le iau! Trebuie să existe responsabilitatea votului, şi deci, transparenţa lui! Nu poate exista democraţie adevărată, dacă aleşii noştri iau decizii pe ascuns faţă de noi, cei care-i votăm! Nu putem şti dacă aceşti oameni fac lucruri bune, sau rele, dacă ei îşi votează legi ca să o ducă cât mai bine în detrimentul nostru! Şi au făcut-o până acum! Ştim cu toţii câte privilegii şi-au pus de-o parte: pensii exorbitante, salarii nemeritate, etc.! Este un lucru elementar, dar de care noi am fost lipsiţi, cu acelaşi dispreţ, de către cei care ne cer voturile la fiecare alegere!

Vreau de asemenea să fie prevăzut în Constituţie, ca absenţa parlamentarilor să fie strict limitată, şi sancţionată pecuniar dur, cu dublul salariului zilnic al alesului, când ea se produce! Nu este posibil să mai asistăm la chiuluri în masă fără ca nimeni să nu poată face nimic! Vreau ca munca în comisii să nu se poată suprapune cu munca în plen, pentru că legile noastre au nevoie de cvorum pentru a putea fi votate!

La fel ca mine, cred că vrea orice alt om din ţara asta! Noi vrem respect!

Patriarhul ortodox, sfinţeşte alături de nou promotorul prostituţiei legalizate.

11 octombrie , 2009 de Paul Octavian Grigoraş

Traian Băsescu… Un om atât de uşor de criticat pentru lipsurile pe care le are. …Şi totuşi, românii îi sunt datori acestui om cu un lucru esenţial pentru o democraţie adevărată, pe care antemergătorii lui au fost incapabili să-l aprecieze la adevărata lui valoare: Votul Uninominal.

Traian Băsescu… Un politician care a îndrăznit să spună despre magistraţi că sunt corupţi şi că fac nelegiuiri… Că parlamentarii au tendinţa de a-şi promova propriile interese în detrimentul cetăţenilor… Totuşi Traian Băsescu nu a putut vedea poza în întregime: toată România arată astfel, nu doar magistraţii, sau parlamentarii! O ţară lipsită de valori morale, şi de lideri care să promoveze aceste valori, o ţară lipsită de Dumnezeu şi de preoţi adevăraţi care să se ocupe de starea morală a poporului.

Băsescu sprijină legalizarea prostituţiei… Răspunsul patriarhului: se duce şi îi sfinţeşte biserica chiar el în persoană. Hmmmm…. Ori patriarhul acesta este obosit, ori nu a priceput nimic, ori e dezinteresat de starea actuală de lucruri din România… Nici eu nu ştiu. Poate că nici el nu ştie. Dar un lucru e sigur: nu ştie ce rost are el, ca patriarh, pe lumea asta! Nu ştie ce ar trebui să facă şi cu ce ar trebui să se ocupe.

-”Domnule patriarh, vă rog, domnul Băsescu vrea să sfinţească o nouă lege, Legea Prostituţiei, vreţi să veniţi să o sfinţiţi?”
-”…! Dacă e ceva de sfinţit, sigur fiule! Eu sunt alături de cei ce merg pe calea arătată de Domnul Nostru Isus Hristos…”

…Mă bufneşte răsul, mă bufneşte plânsul, poate un pic din amăndouă…

Dar dumneavoastră ce credeţi despre astfel de lucruri care se întâmplă sub ochii noştrii din partea celor care ar trebui să apere şi să promoveze valorile morale într-o societate crunt lipsită de ele şi bonlavă, cum este cea românească?

Mircea Geoană, un lider fără substanţă.

16 martie , 2009 de Paul Octavian Grigoraş

Domnul Mircea Geoană declara nu cu mult timp în urmă că nu este oportună o candidatură proprie la preşedinţie a PSD acum când se află la guvernare în coaliţie cu PD-L, fiindcă acest lucru ar dăuna stabilităţii coaliţiei. Această declaraţie venită din proprie iniţiativă, dar lipsită de sprijin în partid, a luat prin surprindere pe mulţi în acel moment. Au urmat răspunsuri la această declaraţie din partea multor membri PSD care nu erau de acord sub nicio formă cu această opinie, din moment ce România a cunoscut în ultimul mandat prezidenţial un pericol nemaiîntâlnit din 1989 la adresa separaţiei puterilor în stat, a democraţiei şi statului de drept. Acest pericol s-a datorat încălcării repetate a prevederilor Constituţiei din partea preşedintelui Traian Băsescu. Într-o astfel de situaţie se impune ca PSD, cel mai important partid din Romania în afară de PD-L, să îşi găsească un candidat credibil, puternic şi motivat, care să aducă nu doar normalitatea în viaţa politică democratică a Romaniei, ci şi ceea ce României i-a lipsit foarte mult în acest timp, un spirit de unitate şi conlucrare care să vină din partea preşedintelui ţării.

Ca urmare a acestor reacţii, domnul Mircea Geoana a fost pus în situaţia de a-şi retrage părerea şi de a declara acum altceva, motivînd printr-o declaraţie faptul că PSD nu a făcut cu PD-L în momentul acordului pentru coaliţia la guvernare nicio înţelegere cu privire la candidatura la preşedinţie. Bineînţeles că această schimbare penibilă de păreri costă imaginea PSD, şi nu doar imaginea domnului Mircea Geoană, care a făcut o obişnuinţă din oscilarea frecventă în propriile poziţii datorată unei empatii exagerate şi atitudinii docile şi servile în faţa unor persoane cu un caracter mai “robust” şi cu abilităţi de manipulare!

Nimeni nu pune în fruntea unei armate o femeie!

Ecaterina Andronescu, un ministru care nu se ridică la aşteptări!

12 martie , 2009 de Paul Octavian Grigoraş

Acesta este un comentariu pe care l-am făcut pe blogul domnului Adrian Năstase cu privire la problemele ivite din partea ministrului educaţiei, probleme care pot afecta dezvoltarea armonioasă pe viitor a copiilor noştri. Sper ca în partidul social-democrat să fie luate nişte măsuri pentru a preveni propagarea unor măsuri nesănătoase în învăţământ, iar grija şi implicarea de care au dat dovadă oameni responsabili din acest partid sper să se manifeste şi acum.

“Domnule Adrian Năstase,

Programul de susţinere a sănătăţii şi sprijinire a sportului în şcoli prin creerea sălilor de sport, al cărui promotor activ aţi fost, a primit un pumn în stomac, prin “viziunile” pe care doamna ministru a educaţie Ecaterina Andronescu vrea să le impună în acest moment. Pe vremea guvernării dumneavoastră trăiam cu convingerea că doamna Andronescu este o persoană incompetentă, credinţă alimentată de realizările sale, şi că ministerul dânsei a obţinut rezultatele cele mai slabe în comparaţie cu evoluţia din celelalte ministere. Doamna Andronescu ne prezintă acum strategia de viitor a dânsei, care prevede că sportul nu mai este important în şcoli şi că este bine ca acesta să nu mai fie materie obligatorie. Înţelegem cu toţii că pe vremea când era ministru al educaţiei în guvernul Năstase, atunci când susţinea împreună cu dumneavoastră că sportul merită atenţia cuvenită pentru o dezvoltare armonioasă a copiilor noştrii, spunea lucruri în care de fapt nu credea! Şi atunci, dacă nu credea în ele, dar mima că aderă la aceste idei cu trup şi suflet, nu putem trage concluzia decât că era manifestarea unui comportament slugarnic, pentru a vă intra în graţii dumneavoastră, adevăratului promotor al acestor idei. Asta înseamnă o lipsă a unui set de valori proprii!

…Văzînd reacţia pe care a primit-o din partea societăţii asupra ideilor sale cel puţin ciudate, şi cu siguranţă nesusţinute de nevoile omului în dezvoltare, dânsa vine acum cu explicaţia că: vrea doar să dezvolte “ansamblurile sportive”, “spiritul de echipă” şi nu să treacă cu vederea importanţa sportului! Ca să vezi cum se poate schimba gândul omului peste noapte! O fi suferind de vreun fel de amnezie, de îşi schimbă atât de des părerile asupra a ceea ce este important şi ce nu în educaţie! Ce să ne mai mirăm, tot dânsa era cea care susţinea sus şi tare creşterea cu orice chip a salariilor profesorilor astă toamnă, chiar dacă nu erau fonduri cu care să se facă acest lucru(!), ca mai apoi când a fost pusă ministru al educaţiei să declare invers.

Se pare că merge din gafă în gafă, e un fel de avalanşă din câte constat.

Asta se întâmplă când pui miniştri femei, doar ca să dea bine la statistica reprezentării sexelor în guvernare, iar mie personal mi se pare cu totul inacceptabil! Este foarte adevărat că este important ca femeile să fie cât mai prezente în structurile de conducere, DAR acest lucru trebuie să se facă fără a trece cu vederea CERINŢELE DE COMPETENŢĂ !!!”

Unirea Principatelor Române.

24 ianuarie , 2009 de Paul Octavian Grigoraş

Foarte puţini cunosc începuturile poveştii Unirii şi pe cei care au făcut primii paşi care au dus la momentul atât de mult preţuit de toţi românii. Domnitorul muntean Gheorghe Bibescu este cel care în 1842 porneşte proiectul de unificare a măsurilor şi greutăţilor din cele două ţări, iar în luna septembrie 1845 îşi oficiază cununia la Focşani, la biserica Sfântul Ioan, care se află în binecunoscuta Piaţa Unirii, lângă borna de hotar, avînd ca naş de cununie pe domnitorul Moldovei, Mihail Sturza. La 1 ianuarie 1848 acesta desfiinţează Vama din Focşani, care reprezenta cel mai important punct vamal dintre cele două ţări. Unirea se realizează în momentul în care Alexandru Ioan Cuza, după ce fusese ales ca domnitor al Moldovei la 5 ianuarie 1859 în Moldova, este ales la 24 ianuarie şi ca domnitor al Ţării Româneşti. La aflarea acestei veşti focşănenii au mers la hotarul de pe Milcov şi au aruncat cu pietre în râu:
“Poporul din orasul Focsani … in entuziasmului lui, facind sarbatoare din acea zi fericita, a mers cu pompa la hotarul care trecea prin inima acestei intinse si frumoase tari si au aruncat pietre intr-insul, dorind ca nici urmele lui sa se mai cunoasca in viitor”, se arata în scrisoarea trimisă Prinţului Cuza de focsaneni.
De asemenea puţin este cunoscut faptul că în Ţara Românească majoritatea erau pentru unire, dar în Moldova existau opozanţi puternici ai acestei idei precum: Nicolae Istrate, ideologul mişcării separatiste, Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi etc., care-şi motivau opţiunea prin faptul că Iaşiul şi Moldova vor decade din momentul mutării capitalei la Bucureşti. Aceştia erau sprijiniţi din afară de către puterile care erau interesate ca românii să nu se unească precum Austria şi Turcia. În ciuda opoziţiei acestor oameni, conduşi de scopuri mici, unirea are loc iar visul românilor face un pas spre împlinire prin ea. Marea Unire din 1 decembrie 1918 este ultimul pas care mai urma să fie făcut.

Raportul Comisiei prezidenţiale.

22 ianuarie , 2009 de Paul Octavian Grigoraş

Prin înfiinţarea   “Comisiei prezidenţiale de analiză a regimului politic şi constituţional din România”   preşedintele Băsescu şi-a creat o comisie prin care să-şi promoveze propriile interese, de altfel interese absurde pentru un stat democratic adevărat, sub masca imparţialităţii profesioniştilor politologi chemaţi să o realizeze, din care doi au şi renunţat de a mai fi membri după ce au văzut ce aberaţii se încearcă să fie promovate cu această comisie!

Cea mai aberantă măsură promovată de raportul final eliberat este aceea că preşedintele ar trebui să aibă puterea să, ATENŢIE!,  demită Parlamentul! Eu credeam că Parlamentul ar trebui să aibă puterea să demită preşedintele într-o ţară democrată, şi nu invers! Dar asta ne propune dânsul! …Cu o “blândeţe” demnă de un “părinte iubitor”, acesta îndeamnă poporul român să-şi plece capul ca el să-l taie! Bineînţeles că aşa ceva nu va putea fi niciodată acceptat de acest popor, şi cu siguranţă nu de mine, şi de alţii care înţeleg cât de cât ce este aceea democraţie, şi cu ce jertfe mari am câştigat-o!

Dânsul mai afirma, şi o să spun şi de ce “afirma”, că vor fi voci împotriva acestei măsuri propuse de el care vor spune că ar fi o măsură care-ar spori puterea preşedintelui şi ar prejudicia democraţia, dar că nu este aşa, fiindcă această putere ar face posibilă doar exprimarea din nou prin alegeri libere a cetăţenilor atunci când sunt probleme între partidele de guvernare, ceea ce arată şi o problemă adevărată şi gravă a construcţiei  sistemului politic românesc- un sistem în care primul ministru, cel mai important om din guvernarea unei ţări nu este ales prin vot popular, ci ales de partide şi Parlament. Spun că afirma, fiindcă după ce a aflat răspunsul românilor la auzul unei asemenea aberaţii textul respectivului raport a cam dispărut de pe site-ul prezidenţial. Eu îl văd pe acest om ca pe un mic tiran înăscut care-şi caută pe orice cale posibilă ascensiunea la tron! Astfel de oameni, deşi nu ştiu dacă pot fi numiţi aşa,  îmi stârnesc o repulsie ce nu poate fi descrisă!

Poporul acesta şi-a vărsat sângele său prin inimile viteze care au luptat împotriva dictaturii, cum îşi permite acest om măcar să atenteze la aceste valori atât de greu câştigate?!

Acest preşedinte e un mare pericol pentru ţară, şi cred că ar fi bine să fie îndepărtat cât mai repede din funcţia pe care nu o merită! Asta până nu lucrurile pe care le încearcă chiar îi vor reuşi! Acţiunile acestui om nu mai trebuie scăpate nicio clipă din ochi, pentru mine este un pericol permanent pentru democraţie!

Bineînţeles că raportul comisiei conţine mai ales recomandări bune, cum este aceea ca România să fie împărţită administrativ în 9, sau 12 regiuni, care să facă posibilă descentralizarea, şi care să înlocuiască actuala împărţire pe judeţe care nu poate da posibilitatea unui asemenea demers! Lucru foarte adevărat şi care merită să fie apreciat de către oricine! Bineînţeles că şi aici trebuie foarte mare atenţie, fiindcă amestecarea unui lucru foarte dăunător printre mai multe lucruri pozitive este o tactică des folosită pentru a promova interese întunecate: dânsul încearcă să ascundă bobiţa de otravă în miezul bomboanei, ca să fie o găluşcă cât mai uşor de înghiţit de oameni! Raportul mai recomandă şi alte măsuri pozitive cum este acela al puterii referendumului popular, etc. lucruri care de altfel sunt baza democraţiei- să  ne aducem aminte că în România Constituţia nu este aprobată de popor, ci de Parlament, o altă boală grea lăsată de pe timpul lui Iliescu, om care a adus o oarecare stabilitate pentru statul democratic român la începuturi, dar care are şi realizări mediocre în anumite planuri, cum ar fi şi acesta.

De asemenea un alt pericol este acela ca celelalte partide (în afară de PD-L) să respingă măsurile bune promovate în acest raport din cauza acelei propuneri de a da puteri incontrolabile preşedintelui, şi în felul acesta să-şi erodeze încrederea din partea electoratului! De aceea atrag atenţia politicienilor responsabili că trebuie să promoveze înaintea poporului o distincţie clară între măsurile pozitive pe care raportul din partea comisiei prezidenţiale le face, şi acele măsuri dictatoriale care au fost amestecate printre ele! Şi spun asta fiindcă mi se pare profund dăunătoare atitudinea multor politicieni, care resping public măsuri bune pe care preşedintele le promovează, ca mai apoi populaţia să-i taxeze, şi punctele luate de la ei toţi să se strângă în visteria preşedintelui, un lucru absolut firesc! Cred că trebuie mai multă chibzuinţă din partea lor faţă de aceste lucruri! – A spune doar că preşedintele vrea să-şi mărească puterea pentru a o folosi discreţionar, nu este de ajuns pentru a dovedi că, faţă de preşedinte, aceştia ar face mai mult pentru ţară, când este evident că şi ei fac rău ţării, stopînd iniţiative pozitive! Aşa încât viciat nu este doar preşedintele, nici ei nu sunt prea departe de el, avînd propriile bube! Prin astfel de acţiuni politicienii români se îngroapă singuri, tragînd inevitabil şi soarta acestei ţării, şi aşa vitregite de istorie, după ei!

Monitorizarea comunicaţiilor.

21 ianuarie , 2009 de Paul Octavian Grigoraş

Pe blogul său, Adrian Năstase atrage atenţia că Legea 298, cea care se referă la monitorizarea comunicaţiilor de către serviciile secrete, nu prevede un control suficient asupra organelor care vor deţine respectivele date! Din păcate România nu are o istorie prea bună a folosirii informaţiilor de la serviciile secrete, şi se vehiculează încălcări ale regulilor chiar de către Preşedinte, un lucru periculos, care ne aduce aminte de practicile ceauşiste, pe care românii au luptat să le înlăture nu cu mult timp în urmă! Trebuie luate măsuri pentru a asigura utilizarea corectă a acestor date, şi cred că este nevoie de un birou permanent de monitorizare care să fie înfiinţat!

Adrian Năstase spune că va discuta împreună cu colegii săi despre această problemă, ceea ce îmi dă speranţa că se vor lua măsurile imperative care se impun în acest caz! Nimeni nu doreşte reluarea anumitor practici care nu au nimic de-a face cu democraţia. Şi avînd în vedere iadul prin care au trecut românii în timpul dictaturii, când trăiam cu toţii în frică şi opresiune, cred că trebuie să luăm măsuri acum, fără niciun fel de amânare!

P.S. :  Trebuie să fac o precizare aici, eu nu sunt de acord cu oprirea colectării acestor informaţii, fiindcă ele sunt absolut necesare în aceste vremuri, dar este foarte important ca folosirea acestor date să fie monitorizată şi controlată corespunzător.

Grigore Vieru

20 ianuarie , 2009 de Paul Octavian Grigoraş

Poporul român a pierdut un mare apărător al fiinţei naţionale, Limba noastră!

Să ţinem minte învăţăturile de dragoste de ţară pe care ni le-a dat!

Dumnezeu să-l odihnească în pace!